Alimentație, activitate fizică, controlul greutății și sănătatea mintală

Alimentație, activitate fizică, controlul greutății și sănătatea mintală

Nutriția este un element esențial în asigurarea stării de sănătate mintală și poate reprezenta factor de risc și factor de protecție deopotrivă, până în perioada adolescenței inclusiv.

După nașterea copilului, alăptarea este apreciată ca fiind un factor cheie de protecție, cu beneficii în plan fizic și psihologic, atât pentru mamă cât și pentru făt. Există studii de specialitate care concluzionează că alăptarea la o oră după naștere reduce considerabil mortalitatea și predispoziția la îmbolnăvire din cauze infecțioase și, în același timp, crește performanțele intelectuale ale copilului. Alăptarea este, de asemenea, o modalitate prin care se manifestă grija mamei făță de nou-născut, se creează o legătură între aceștia și se dezvoltă atașamentul.  Aceleașă studii constată însă că doar în 48% dintre nașteri, alăptarea are loc în prima oră de la naștere iar alăptarea, ca formă exclusivă de hrănire în primele 6 luni de viață, are loc doar în 44% din cazuri.

În adolescență, lipsa hranei adecvate, nesiguranța alimentară sunt asociate cu anxietate, depresie, tentative de suicid și consum de substanțe. Mai departe, aceste lipsuri sunt legate tulburări de sănătate mintală grave la maturitate.

La nivel global, malnutriția continuă să reprezinte o provocare majoră. Copiii cu vârsta mai mică de 5 ani sunt, în proporție de 22%, subdezvoltați iar 7% sunt considerabil subponderali. Dintre copiii și tinerii cu vârste 5-19, 11% sunt slabi și foarte slabi în raportul cu înălțimea pe care o au  iar 18% sunt supraponderali și obezi.

Greutatea peste medie și obezitatea devin, în adolescență, factori cheie de risc pentru anxietate și depresie. La acestea se adaugă lipsa de activitate fizică – marker negativ important pentru % tulburări de sănătate mintală grave. Studiile de specialitate relevă că, între adolescenți cu vârste de 11-17 care urmează o formă de educație, 78% dintre băieți și 85% dintre fete nu au activitate fizică suficientă. Comportamentele sedentare și timpul în exces petrecut în fața ecranelor, strâns legate de lipsa somnului reprezintă riscuri pentru sănătatea mintală. Durata normală de somn a unui adolescent trebuie să fie de cca 9 ore. În realitate, la nivel mondial, se constată că mulți adolescenți dorm mult mai puțin. Consecința imediată a lipsei de somn este o stare de somnolență însă, pe termen lung, deprivarea de somn are efecte negative semnificative asupra sănătății fizice și dezvoltării neuronale adecvate.

Un studiu realizat în S.U.A., având drept subiecți copii cu vârste între 14-18 ani, concluzionează că, la fiecare oră de somn pierdută, șansele ca un copil să se simtă trist sau lipsit de speranță cresc cu 38%!

Sursa: Corp și minte. Alimentația contribuie la consolidarea sănătății mintale, UNICEF/UN0519426/Upadhayay

Share

Abonează-te

Alte articole

Efectul placebo în relația terapeutică

Efectul placebo în relația terapeutică

Relația terapeutică încurajează dezvoltarea credințelor pozitive (despre sine și despre ceilalți). Una din variabilele care contribuie semnificativ la atingerea unor […]

Vezi mai mult
Creșterea nivelului de speranță în relația psihoterapeut-copil/ adolescent care suferă de tulburări de atașament presupune:

Creșterea nivelului de speranță în relația psihoterapeut-copil/ adolescent care suferă de tulburări de atașament presupune:

Crearea unor relații apropiate bazate pe încredere Învățarea unor strategii care să faciliteze schimbarea într-un sens pozitiv (controlul furiei și […]

Vezi mai mult
Speranța în psihoterapia copilului. Adolescentului cu tulburare de atașament – Partea întâi

Speranța în psihoterapia copilului. Adolescentului cu tulburare de atașament – Partea întâi

O relație terapeutică pozitivă implică instalarea unui sentiment de speranță în mintea copilului/adolescentului. Indiferent de școala terapeutică, speranța a fost […]

Vezi mai mult