Comportamente neadecvate în școli. Bullying-ul și implicațiile sale.

Comportamente neadecvate în școli. Bullying-ul și implicațiile sale.
În mediul școlar, principalii factori de risc pentru dezvoltarea de comportamente neadecvate în rândul copiilor sunt reprezentați de: comunicarea ineficientă, competiția școlară, specificul curriculei și fenomenul de bullying.
Un studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății în anul 2016, în 42 țări europene, plasa România pe locul 3 în cee ace privește manifestarea fenomenului de bullying în școli. Aproape 400.000 de elevi sunt amenințați cu bătaia și 220.000, bătuți în mod repetat de colegi. Incidența violenței în școli crește odată cu vârsta elevilor, cea mai mare rată a agresiunilor fiind înregistrată în rândul tinerilor cu vârsta de 15 ani, cu un procent de 23%. Bullying-ul este un fenomen complex, ale cărui consecințe afectează deopotrivă victima, agresorul și martorul tăcut.
Bullying-ul nu are la bază un conflict real ci se bazează pe dorința unei persoane/ a unui grup de a se impune prin forță, de a atrage atenția, de a câștiga puterea punând altă persoană într-o postură inferioară, umilitoare. Este asociat cu acțiuni de intimidare, hărțuire, terorizare, brutalizare. Agresiunea copiilor poate avea loc atât în incinta școlii, cât și în afara orelor de școală, în parcuri, în cadrul întâlnirilor dintre copii din timpul liber. Elevii care iși agresează colegii îi lovesc, îi intimidează, amenință, îi jignesc, îi șantajează și îi pot obliga să facă lucruri împotriva dorinței lor. Majoritatea studiilor referitoare la bullying relevă că agresivitatea se manifestă cu precădere în rândul băieților, insa acest fenomen poate apărea și chiar este din ce în ce mai frecvent, în rândul fetelor. Pentru fete, consecințele sunt mult mai profunde, deoarece ele se implică mult mai mult emoțional în interacțiunile lor, astfel că impactul este pe măsură. Totodată, în cazul fetelor, fenomenul este uneori dificil de identificat, pentru că cel mai frecvent este vorba de răspândirea unor zvonuri, comentarii răutăcioase, excluderea din grupuri, dezvăluirea unor secrete și, în mai mica măsură, agresiune fizică.
Fenomenul de bullying determină apariția unor tulburări/ probleme precum:
• depresia
• scăderea încrederii în sine
• lipsa stimei de sine
• însingurare, izolare
• anxietate
• performanțe școlare scăzute
• tulburări de apetit, dureri de cap
• insomnie
În 2020 au intrat în vigoare Normele metodologice de aplicare a Legii împotriva violenței psihologice-bullying, destinate asigurării unui climat sigur și pozitiv în unitățile de învățământ, bazat pe respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru învățare și asigurarea stării de bine a antepreșcolarului/preșcolarului/elevului.

Share

Abonează-te

Alte articole

Când devin anxietatea și frica patologice

Când devin anxietatea și frica patologice

Despre frică și anxietate – ce este normal și ce anume indică o posibilă tulburare de sănătate mintală? Aflați mai […]

Vezi mai mult
Căi de prevenție a violenței în școli

Căi de prevenție a violenței în școli

Tot mai multe instituții de învățământ, publice sau private, implementează programe de prevenire a violenței în școli, precum și pentru […]

Vezi mai mult
Iată cum poate fi asigurată li stimulată securitatea emoțională în unitățile de învățământ

Iată cum poate fi asigurată li stimulată securitatea emoțională în unitățile de învățământ

Cum poate fi asigurată și stimulată securitatea emoțională în unitățile de învățământ? Iată o serie de recomandări în acest sens: […]

Vezi mai mult