Simptome de alarmă la copilul școlar, sugestive pentru TSA

Simptome de alarmă la copilul școlar, sugestive pentru TSA
Simptome de alarmă la copilul școlar, sugestive pentru TSA:
Limbaj
• evită să folosească limbajul verbal
• tonalitatea vocii este monotonă sau plată, cu prozodie particulară și cu pedanterie exagerată
• preferă să folosească fraze deja învățate uneori folosite inadecvat contextului
• ecolalie imediată sau întârziată
• dificultăți de a folosi pronumele personal la persoana I
• nu înțeleg sensul implicit al cuvintelor, metaforele, ironia, glumele, sarcasmul
Interacțiunea cu celelalte persoane
• nu sunt interesați de interacțiunea cu ceilalți, inclusiv cu copiii de aceeași vârstă sau au foarte puțini prieteni; dacă încearcă totuşi să relaţioneze o fac într-un mod inadecvat
• nu înțeleg normele sociale
• nu sunt conștienți de spațiul personal al celorlalți sau sunt extrem de intoleranți atunci când o altă persoană se apropie de ei
• nu sunt confortabili în situații sociale
• nu sunt interesați de activități de care majoritatea celorlalți copii sunt interesați
• nu-și pot adapta comportamentul în funcție de situația socială sau de emoțiile celorlalți
 Comportament
• mișcări repetitive
• se joacă într-un mod repetitiv, lipsit de imaginație
• preferă joaca cu obiecte în detrimentul interacțiunii cu ceilalți copii
• dezvoltă interese speciale pentru un anumit subiect sau activitate
• preferă rutinele familiare și pot prezenta reacții emoționale și comportamentale inadecvate atunci când se modifică rutina
• apetit idiosicrazic – refuză anumite alimente
• explorează mediul în mod particular
• senzitivitate exagerată pentru anumiți stimuli auditivi, gustativi, olfactivi sau tactili

Share

Abonează-te

Alte articole

Efectul placebo în relația terapeutică

Efectul placebo în relația terapeutică

Relația terapeutică încurajează dezvoltarea credințelor pozitive (despre sine și despre ceilalți). Una din variabilele care contribuie semnificativ la atingerea unor […]

Vezi mai mult
Creșterea nivelului de speranță în relația psihoterapeut-copil/ adolescent care suferă de tulburări de atașament presupune:

Creșterea nivelului de speranță în relația psihoterapeut-copil/ adolescent care suferă de tulburări de atașament presupune:

Crearea unor relații apropiate bazate pe încredere Învățarea unor strategii care să faciliteze schimbarea într-un sens pozitiv (controlul furiei și […]

Vezi mai mult
Speranța în psihoterapia copilului. Adolescentului cu tulburare de atașament – Partea întâi

Speranța în psihoterapia copilului. Adolescentului cu tulburare de atașament – Partea întâi

O relație terapeutică pozitivă implică instalarea unui sentiment de speranță în mintea copilului/adolescentului. Indiferent de școala terapeutică, speranța a fost […]

Vezi mai mult